AMENHOTEP al IV-lea EHNATON

AMENHOTEP-Apartinea dinastiei a VIII-a a faraonilor Egiptului din epoca Regatului Nou si a condus tara intre anii 1372 si 1354 i.Hr.
Egiptul cunoscuse cea mai mare glorie in timpul lui Amenhotep al III-lea. Totusi, cucerind multe tari si popoarem faraonul isi mentinea cu greu puterea asupra lor. Unul din factorii importanti care stateau in calea cooperarii nu numai intre triburi, ci chiar intre regiuni si uneori intre orase era numarul neobisnuit de mare de zeitati. Pentru a-si intari statul, Amenhotep al III-lea s-a gandit la o reforma religioasa prin care sa-si oblige supusii sa se inchine Zeului suprem. Aceasta masura a fost pusa in practica de succesorul sau, Amenhotep al IV-lea(sotul frumoasei Nefertiti). El l-a proclamat pe Aton, unul dintre zeii locali, personificat prin Discul solar, drept unic si omniprezent. Toti ceilalti zei au fost interzisi, templele lor distruse, preotii alungati. Numele unei zeitati solare, Ammon a fost sters de peste tot, chiar si de pe tablitele de lut.
Un act absolut uimitor! Multi egipteni l-au considerat pe Amenhotep al IV-lea nebun. Iar el si-a luat numele de Ehnaton(''Placut lui Aton''). Pana atunci in tara fusese inradacinat cultul traditional al zeului solar Ammom-Ra,creatorul lumii si ocrotitorul faraonilor. Era venerata si sotia acestuia, Mut, zeita cerului, si fiul lor Honsu, zeul lunii. Suveranii pamanteni aveau si ei ocrotitori ceresti importanti, ceea ce sublinia caracterul divin al puterii faraonilor. Se considera ca, prin introducerea Dumnezeului unic, Ehnaton voia sa-si consolideze autocratia, sa se descotoroseasca de tutela preotilor influenti ai lui Ammon-Ra si , in acelasi timp, cum a presupus egiptologul englez J.Ruffle, dorea sa ''unifice natiunea si sa stabileasca situatia''.
Totusi reforma lui religioasa iesea mult din asemenea tipare pragmatice.Nu era nevoie ca Ehnaton sa-i ''desfiinteze'' pe toti zeii in afara de unul singur, ar fi fost suficient sa le reduca statutul. Faraonul era oricum considerat loctiitor zeului Soare pe pamant, iar interzicerea totala a cultului altor zei, inclusiv a creatorului lumii Ammon-Ra a complicat situatia in interiorul tarii si a afectat stabilitatea sociala. Ehnaton ramape unul dintre cele mai enigmatice personaje din istoria omenirii. Putem doar sa incercam sa deducem care au fost principiile religioase din lume. Pentru ca el a deificat nu ''spiritul mitic al Soarelui'', reprezentat traditional ca o fiinta umana, si astrul real, corpul solar material, care este, intr-adevar, sursa energiei vietii.
Putem trage concluzia ca noua religie, propusa de Ehnaton, era partial ateista(daca intelegem prin ateism un sistem de credinte, care presupune inexistenta zeilor, a lui Dumnezeu sau a altor fiinte spirituale, dar recunoaste ca prioritare obiectele materiale si fenomenale). Locuitorii Egiptului Antic erau, in general, atrasi de ateism, sau mai exact, de panteism. Ei considerau ca nemurirea sufletului este legata de conservarea trupului si a obiectelor care ii apartinusera celui decedat. Viziunea lor asupra vietii era luminoasa si plina de bucurie, iar reprezentarile despre lumea cealalta reflectau, in principiu, imaginile acestei lumi.
Ehnaton a fost primul intemeitor al unei religii de tip nou in istoria omenirii, a unei religii monoteiste, bazate pe credinta intr-un Dumnezeu unic, care accepta un singur spirit-material superior- Soarele.
Dar acest precursor al viitoarelor mari sisteme monoteiste s-a dovedit a fi cu mult inaintea vremii sale.
Ideile lui nu au prins radacini in societatea egipteana. Existau prea putini factori obiectivi capabili sa stimuleze schimbari ideologice radicale.
Civilizatia Egiptului Antic ramanea in continuare puternica. Revarsarile anuale ale Nilului, care ingrasau pamantul cu namol fertil, asigurau stabilitatea agriculturii traditionale. Iar preotii, ramasi fara altare si temple, lipsiti de privilegii au devenit oponenti inversunati ai reformelor lui Ehnaton.
Imediat dupa moartea lui(nu se stie exact daca a fost naturala) , totul s-a reintors ''la normal''. Preotii l-au catalogat pe Ehnaton drept apostat, reformele lui au fost anulate, aproape toate monumentele ridicate in cinstea lui au fost distruse sau pangarite. Din fericirea, actiunea lor nu a reusit pe deplin.
Informatii despre acest geniu religios si chiar un imn dedicat lui Aton, probabil scris chiar de Ehnaton, au ajuns pana la noi :

''Apari minunat la orizont,
Aton intrupat, creator al vietii!
Pamanturi nenumarate luminezi cu frumusetea ta.
Deasupra tuturor.
Maret,minunat,stralucesti sus
Tu esti departe,dar razele tale sunt aici, pe pamant.
Pe chipurile oamenilor e lumina ta,dar apropierea ta e ascunsa.
Cand dispari, parasind cerul la asfintit,
Pamantul se-nvaluie in bezna, ca-n moarte...
Leii flamanzi se strecoara
Serpii veninosi se tarasc.
Intunericul ia locul luminii, infasurand pamantul,
Caci creatorul lui se odihneste dincolo de orizont,
Doar odata cu rasaritul tau el va inflori din nou...
Egiptul de Sus si de Jos sarbatoresc
Trezirea lor.
Cand iti trimiti razele tale, tot pamantul se bucura:
Oamenii se desteapta odihniti si se scoala,
Isi spala trupurile, isi imbraca vesmintele,
Si mainile lor se inalta sa slaveasca rasarirea ta.
Egiptul de Sus si de Jos incep lucrul.
Turmele se bucura de pasuni,
Copacii de iarba inverzesc.
Pasarile isi parasesc cuiburile,
Cu falfait de aripi slavesc ivirea ta.
Creaturile cu patru picioare zburda,
Pasarile se invioreaza cu fiecare rasarit al tau,
Corabiile aluneca de-a lungul raurilor,
Toate drumurile se insufletesc cand tu te arati,
Pestii apelor salta deasupra apei in fata ta,
Razele tale patrund ascunzisurile verzi ale marii...''

Intr-un alt imn autorul (Ehnaton?) exclama: ''Esti in inima mea.Cunoscandu-te altul nu exista.'' Desi imnurile dedicate lui Aton nu sunt absolut originale(in buna masura ele repeta laudele aduse lui Osiris sau Marele imn inchinat lui Ammon-Ra), invatatura religioasa a lui Ehnaton este neobisnuita, revolutionara, cu adevarat geniala.